Mărturisirea unei mame

Cartea este o scriere autobiografică, o dezvăluire de sine. Punctul de început, al experienței și al cărții, este reprezentat de confruntarea cu un diagnostic, cel mai temut dintre toate. De acolo, în loc de lupta pe care o presupune abordarea clasică, cea care solicită urmarea unui protocol prestabilit, începe un drum al întoarcerii către sine, un proces de deconstrucție până la temelie. Alegerile, care s-au cerut a fi făcute, din acest spațiu de răscruce, nu se încadrează într-un orizont de așteptare previzibil. Ele par, de la un anumit nivel de înțelegere, un fel de aruncare în gol. De la alt nivel de înțelegere, ele descriu plasarea rădăcinilor într-un alt spațiu decât cel de până atunci și o fortificare a încredințărilor. Privirea se duce, cât de adânc poate, în interior, către articulațiile cele mai profunde, în căutare de cauze primare, din nevoia de înțelegere și de eliberare. Ochii care caută sunt cei ai unei mame. Privirea se mută, alternativ, dinspre interior înspre exterior și invers. Se îndreaptă spre străfundurile propriei ființe și pune sub lupă legături de familie și de neam. În același timp, observă influența sistemelor (de învățământ și de sănătate) și a organizării sociale, prin prisma maternității, și descrie straturi de suferință generate de interacțiuni viciate. Cartea vorbește despre nevoia mamei de a ieși din rol și de a intra în rost, despre maternitate ca despre exponent al miracolului divin și despre iubire ca despre calea salvării.ISBN 978-973-0-44810-8